Rezumat articol ediţie STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI

În partea de jos este prezentat rezumatul articolului selectat. Pentru revenire la cuprinsul ediţiei din care face parte acest articol, se accesează linkul din titlu. Pentru vizualizarea tuturor articolelor din arhivă la care este autor/coautor unul din autorii de mai jos, se accesează linkul din numele autorului.

 
       
         
    STUDIA HISTORIA ARTIUM - Ediţia nr.1 din 2013  
         
  Articol:   IDEILE LUI JOSEF STRZYGOWSKI REFLECTATE ÎN CARTEA LUI VIRGIL VĂTĂŞIANU DESPRE BISERICILE DE PIATRĂ DIN JUDEŢUL HUNEDOARA / JOSEF STRZYGOWSKI’E IDEAS REFLECTED IN VIRGIL VĂTĂŞIANU’S BOOK ABOUT ROMANIAN STONE ARCHITECTURE IN THE HUNEDOARA COUNTY.

Autori:  VLAD ŢOCA. 		 
       
         
  Rezumat:   Ideile lui Josef Strzygowski reflectate în cartea lui Virgil Vătăşianu despre bisericile de piatră din judeţul Hunedoara. Prima lucrare de anvergură scrisă de Virgil Vătăşianu este cea despre Vechile biserici de piatră din judeţul Hunedoara şi reprezintă varianta revizuită a tezei sale de doctorat. În această lucrare Vătăşianu translatează ideile lui Josef Strzygowski, coordonatorul ştiinţific al tezei sale, pentru spaţiul românesc; prin încercarea sa de a investiga un domeniu ignorat din domeniul istoriei culturii, prin faptul că a inclus arta românilor într-o zonă mai largă, a nordului european, fără legături cu spaţiul mediteranean; a admis şi a căutat influenţe venite dinspre est prin intermediul Bizanţului sau al slavilor; prin faptul că lucrarea sa s-a dorit o cercetare a istoriei culturii poporului ce a putut fi în acest fel mai bine înţeleasă. În lucrarea sa Vătăşianu pare să nu fie de acord decât cu Strzygowski şi cu ideile sale, considerând metoda sa a fi cea mai completă şi singura ce merită folosită în istoria artelor, pentru că aceasta permitea o privire asupra operei de artă din multiple unghiuri de vedere. El a optat pentru această metodă pentru că i-a permis elaborarea unei investigaţii bazată în primul rând pe monumente şi mai puţin pe surse scrise, lăsând loc astfel unei adevărate cercetări de istoria artei, bazată pe studiul formei. Acest mod de a vedea lucrurile a dus la elaborarea unui discurs foarte subiectiv, speculativ, foarte asemănător cu al profesorului său vienez. Ca schemă de lucru o foloseşte pe cea propusă de Strzygowski bazată pe cele trei puncte de vedere asupra operei de artă: Kunde, Wesen, Entwicklung.

Cuvinte cheie: Virgil Vătăşianu, Josef Strzygowski, istoriografia românească de artă, arhitectura românească de piatră.
 
         
     
         
         
      Revenire la pagina precedentă